PERSONAJE:
ŞEFU’ : 40 de ani, patron firmă de pescuit industrial, grobian cu înclinaţii spre înţelepciunea bătrânească
PETRICĂ: in jur de 40 de ani, fratele şefului şi totodată angajatul lui, este ziua lui de naştere
BARMANUL: în jur de 20 de ani, băiat de la ţară, barman in localitate
TOŢI: angajaţi in firma de pescuit a “Şefului”, grup tipic românesc, înzestrat cu oarecare talent muzical
STRĂINUL: un tânar cu plete, îmbrăcat cam sărăcăcios
UN COMESEAN
POLIŢISTUL
DECOR
Un mic restaurant dintr-o mică staţiune montană.
ŞEFU’:
-Un, doi trei şi!
TOŢI :
-Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască, la muuulţi ani!
ŞEFU’:
- Şi!
ŞEFU’:
-Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască, la muuulţi ani!
ŞEFU’:
-Înc-o dată, băi!
TOŢI:
-Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască, la muuulţi ani!
ŞEFU’:
-Să trăieşti, băi Petrică, mânca-ţi-aş gura ta de bufalău!
TOŢI:
-Să trăieşti, băăăi!
ŞEFU’ :
(către băiatul de la bar, care stă lângă casetofon)
- Bagă băi, fraiere!
BARMANUL:
-Mă scuzaţi, dar nu o găsesc!
ŞEFU’:
(apropiindu-se de el ameninţător)(deodată pe ton blând)
- Lasă, mă, nu fii supărat că cântăm noi! (depărtându-se) Da’ te-ai şters la bot!(se pregăteşte o clipă după care începe pe ton de bas): “Puşca şi cureaua lată, Ce bărbat eram odată!
(încep şi ceilalţi şi duc cântecul atât cât îl ştiu)
PETRICĂ:
- Hai, mă, mai încet că deranjăm!
ŞEFU’:
- Ce deranjăm, băi, că suntem în varfu’ muntelui. Păi nu de-aia te-am adus aici să te sărbătorim.(se duce către el şi-l pupă zgomotos pe gură). Eşti prost!
ŞEFU’:
- Băi! “Puşca şi cureaua!” (către barman) Băi băieţaş, ce puii mei faci băi, tu nu vezi că stă oamenii ăştia pe uscat?
(barmanul toarnă cu masura wiskey în paharele de pe bar)
ŞEFU’:
- Băi, băi, ce faci băi?! Ia vino, mă încoace cu sticla aia! Băi, vino, mă încoace când îţi zic!(barmanul se apropie timid cu sticla în mână, Şeful i-o smulge şi o trânteşte pe masă) Las-o, bă dracu-aici! (către barman) Auzi, mă, da gagici n-aveti? O gagicuţă de pe-aici de pe la voi, să pună la băieţi în pahare. Una d-aia rumenă şi pietroasă?(barmanul dă să plece). Stai bă, unde pleci aşa? (îl agaţă de haină) Ce te băţoşeşti aşa, ce tu nu ai cocoşel? (îi trage un bobârnac în zona genitală după care râde tare împreună cu cei de la masă)
PETRICĂ:
- Şefu, şefu! Da ia-ntreabă-l a pus mâna vreodata pe un bulan de gagică?
ŞEFU’
(către barman)
– I-auzi băi ce întreabă băieţii! Tu ai gagică?
BARMANUL :
- Vă mai ofer ceva?
ŞEFU’
(către băieţi, maimutărindu-l pe barman):
- “Vă mai ofer ceva?” Băi da’ ce stilaţi e ăştia pe la
PETRICĂ
(împăciuitor):
Lasă-l, bre şefu’!
(afară şuieră vântul)
ŞEFU’:
- Bă, da ce vânt se porni!
UN COMESEAN
: - ..şi plouă de rupe!
ŞEFU’
(luând un pahar plin):
Lasă mă, să plouă, să crească grâu’!
PETRICĂ:
- Da bre, da noi cum plecăm de-aci? Mata ai jeep, da’noi cum coborâm pe noroiu’ ăsta?
ŞEFU’:
-Lasă, bă că vă trag eu pe toţi, nu toată viaţa v-am tras după mine!
UN COMESEAN
: - Traiască şefu, că şefu bea, şefu plăteşte…
ŞEFU’
(aruncând cu o felie de pâine după comesean):
-Bă, ‘ţi-ar capu’ al dracu’!
(
STRĂINUL:
- Scuzaţi, vântul a trântit-o!
ŞEFU’
(mormăind, se întoarce către masă)
- Intră, mă şi tu mai uşor!
(Străinul se îndreaptă spre bar, între timp, cei de la masă continuă să vorbească în şoaptă şi să râdă)
BARMANUL:
Vă pot servi cu ceva?
STRĂINUL:
- Dacă nu vă supăraţi, unde este toaleta şi dacă aveţi un prosop să mă şterg şi eu un pic pe cap.
(Barmanul îl măsoara un pic, pe urmă se apleacă şi-i dă un prosop de sub bar apoi îi arată cu degetul direcţia spre
ŞEFU’
(după ce străinul a intrat
- Îl cunoşti pe haighlander-ul ăsta?
BARMANUL
(puţin încurcat):
- Ce..?
ŞEFU’
(răstit):
- Îl ştii, bă, p-ăsta?
BARMANUL:
- Nu, de unde să-l ştiu?
ŞEFU’:
- Io parcă l-aş cunoaşte de undeva.
BARMANUL:
- Se poate..
ŞEFU’:
- Se poate pe naiba, tu nu vezi că eşti prost?
PETRICĂ:
- Şefu! O fi vreun student d’ăla, nu vşzuşi ce plete are?
ŞEFU’:
- Toţi pletoşii ăştia nu fac cât un prost cumsecade. Nimic nu s-alege de ei în viată, nimic. Auzi! Îi tragem după noi toată viaţa iar ei se ţin de taclale şi cărţi.
PETRICĂ:
- ..şi de muzica aia a lor.
ŞEFU’:
- Mă piş pă muzica lor.(apoi tare) Puşca şi cureaua lată…(ceilalţi îi ţin isonul)
STRĂINUL:
(iese de
– Mulţumesc.
(toţi cei de la masă îl urmăresc cu coada ochiului)
BARMANUL:
- Vă mai pot servi cu ceva?
STRĂINUL:
- Un ceai dacă aveţi, v-aş fi recunoscător.
BARMANUL:
- De care să fie? Lămâie, fructe de pădure, măceşe, tei..
STRĂINUL:
- Tei, vă mulţumesc! Dar am o problemă, acum am coborât de pe munte şi n-am la mine niciun ban.
ŞEFU’:
(care în tot acest timp trăsese cu urechea la conversaţia celor doi):
- Teiul te blegeşte la puţă, băi!
(Toţi cei de la masă izbucnesc în hohote de râs)
ŞEFU’:
- Bea şi tu o vodcă, ca bărbaţii!
(iar râsete)
STRĂINUL:
- Mulţumesc pentru bunele intenţii dar nu beau. Poate că băutura e cel mai mare blestem care s-a abătut asupra omenirii.
ŞEFU’:
(întorcându-se de-a binelea pe scaun)
– Hai na! Da’ de ce să fie băutura blestem?
UN COMESEAN
(în băşcălie):
- Că-ţi baţi nevasta şi copii.
ŞEFU’:
- Da’ ce, de la băutură îţi baţi nevasta? O baţi fiindcă eşti prost, n-are nicio treabă băutura. Nu băutura e blestem (întorcându-se către comesean) capul tău prost e blestem.(râde tare)
BARMANUL
(către străin) :
- Păi şi cum să facem?
ŞEFU’
(care îl aude)
– Lasă mă, că plătesc eu, dă-i fraierului ceaiul!
STRĂINUL
(zâmbind îngăduitor)
– Mulţumesc! Răsplata celui milostiv e mare.
ŞEFU’:
- Da, da, bine mă..
(Barmanul pregăteşte ceaiul, Străinul se aşează la o masă)
ŞEFU’
(către străin):
-Şi de unde vii pe vremea asta.
STRĂINUL:
- Cum am spus, vin de pe munte.
ŞEFU’:
- Păi cum, aşa, fără rucsac, fără nimic.
STRĂINUL:
- Toate ale mele sunt cu mine.
ŞEFU’:
- Băi, s-a rupt calu’, ia că avem un filozof printre noi. Asta cu “toate ale mele sunt cu mine” a zis-o Socrate, aaa?(către comeseni) Ce credeţi, bă că dacă stau cu nişte lepre ca voi înseamnă că n-am citit la viaţa mea? Am citit băi, ameţiţilor, am citit cât voi toţi la un loc şi cât tot neamu’ vostru. (ridicând paharul) Hai noroc!(întorcându-se către Străin) Hai să trăieşti băi poetule!
STRĂINUL:
- Să fiţi sănătoşi!
ŞEFU’:
- Să fim, să fim.(gândindu-se un pic). Păi stai mă, şi nu-nţeleg, ce căutaşi pe munte aşa, fără rucsac, fără prieteni?
STRĂINUL:
- Prietenii mei sunt toate cele ce se văd şi cele ce nu se văd.
(pauză, toţi rămân suspendaţi, după care urmează un “Aaaaa” general. Barmanul îi aduce ceaiul şi-l lasă pe masă)
STRĂINUL:
- Mulţumesc încă o dată, tu mi-ai dat astăzi un ceai, tatal tău din cer îţi va da să bei înzecit din cupa mântuirii şi luminii.
ŞEFU’
(care iar trăsese cu urechea, se ridică de la masă şi se îndreaptă spre masa străinului)
– Băi, ia stai aşa, ce-i cu tine, băi băiete? Acuma, râdem, glumim da’ eu trebuie să pricep ce hram porţi. (se proţăpeşte pe un scaun de la masa străinului şi face un semn barmanului) psttt, băi, ia adu aici la băiatu o cafea, că ăsta a început să mă enerveze.
BARMANUL:
- Vă rog, nu vreau scandal…
ŞEFU’:
- Ce scandal mă, stau şi eu cu omul de vorbă.
(Străinul zâmbeşte, Şefu se uită chiorâş la zâmbetul lui dar se decide să-l treacă cu vederea)
ŞEFU’:
- Ia s-o luam cu începutul, cum te cheamă băiete?
STRĂINUL:
- Cristi!
ŞEFU’ (întinzând mâna)
– Îmi pare bine, nea Andrei!(se aşează mai bine pe scaun după care strigă către barman) Vii, băi cu cafeaua aia?
BARMANUL
(preparând cafeaua cu gesturi grăbite):
- Imediat, imediat!
ŞEFU’
(către străin):
- Şi cu ce te ocupi tu, băi Cristi?
STRĂINUL
(sorbind din ceai):
- Acum, cu nimic!
ŞEFU’:
- Cum, mă cu nimic, şi din ce trăieşti?
STRĂINUL:
- Tatăl meu din cer îmi dă tot ce am nevoie.
ŞEFU’:
- Hai nu mai spune!(stă un pic şi se gândeşte) Păi şi de ce nu ţi-a dat şi ceai?
STRĂINUL:
- Păi, mi-a dat!
ŞEFU’:
(ramane un pic pe gânduri după care trânteşte un pumn în masă şi se întoarce zâmbind către prietenii săi):
- Băi, ştii că are dreptate?
BARMANUL:
(punând cafeaua pe masă):
- Cafeaua dumneavoastră.
ŞEFU’:
- Da, mă, merci! (către străin) Păi şi ce faci, umbli aşa teleleu prin munţi?
STRĂINUL:
- Nu, pe munte am stat numai 40 de zile…am avut o treabă!
ŞEFU’:
- 40 de zile, zici, ă? (stă şi se gândeşte adânc) şi acu’, acu’ ce faci?
STRĂINUL:
- Acum am coborât de pe munte şi urmează să pornesc prin lume..
ŞEFU’:
(ironic)
- Aşa..prin lume. Şi maică-ta si tac-tu nu zic nimic? Nu ar trebui să fii şi tu la casa ta, să-ţi cauţi o nevastă, un loc de muncă?
STRĂINUL:
- Munca e bună şi frumoasă dar e făcută doar pentru a sluji sufletului. Omul e călător pe acest pământ şi dator sieşi doar cu lumina sufletului. Când omul a muncit întâia oară, a făcut-o pentru a putea să mănânce, alungat din grădina raiului el nu a fost părăsit de tot de tatăl său din cer. I-au rămas câmpurile cu roade, apele cu peştii şi văzduhul cu păsările. Oare nu e de-ajuns? Tot ce e mai mult decât pânza care-l acoperă şi coaja de pâine care-l ajută să trăiască, e trufie. De aceea şi munca, făcută a sluji altceva decât măruntele nevoi ale trupului, e trufie.
(Se aşterne linişte şi la masa petrecăreţilor. Barmanul se opreşte şi el din şters pahare. Toţi ochii se aţintesc spre şef.)
ŞEFU’
(scărpinându-se în cap):
- Na, că aici m-ai cam încurcat. Atunci se cheamă că tot ce făcurăm noi, adica io, ăştia de aici, tata, bunicu şi care or mai fi fost, fu degeaba.
STRĂINUL:
- Tot ce nu a fost pas pe calea mântuirii a fost zădărnicie.
ŞEFU’ :
- Daaaa?
STRĂINUL:
- Da.
ŞEFU’
(stă un moment pe gânduri):
- Şi firma de pescuit?
Străinul:
- Şi.
ŞEFU’:
- Păi dacă nu făceam eu firma asta de pescuit, ăştia nu mai aveau loc de muncă, o pâine pe masă pentru copii..
STRĂINUL:
- Dumnezeu avea grijă de ei.
ŞEFU’:
(râzând):
- Nu ştiu de unde scoţi mata chestiile astea, dar eu ştiu că Dumnezeu dă dar nu-ţi bagă şi-n traistă.
STRĂINUL:
- Nu-ţi bagă, dar vezi dumneata, Dumnezeu le-a băgat în traistă prietenilor dumitale.
ŞEFU’:
- Păi cum lor da şi mie nu?
STRĂINUL:
- Ba ţi-a băgat dar nu ţi-ai dat seama. Dacă firma de pescuit despre care vorbeşti ar fi fost făcută doar ca să le dea de muncă acestor oameni şi dumitale o modestă pâine, atunci se cheamă că te-ai mântuit prin dragostea ta de oameni.
ŞEFU’:
- Băi să fie!
STRĂINUL:
– Dacă însă ai făcut-o întru slava ta şi îmbogăţire, atunci Dumnezeu inzecit iţi va lua în viaţa de apoi.
ŞEFU’:
(ridicându-se)
– Da de ce să-mi ia, ce el a stat pe baltă? El a tras de odgoane? El a rămas fără un ou în frigider când a fost criza financiară?
STRĂINUL:
(tainic)
– În toată vremea aceea el a fost lângă tine.
ŞEFU’:
- Mda. O fi şi cum zici mata, că şi eu sunt credincios şi ma duc la biserică.
STRĂINUL:
- E bine că te duci la biserică…dar asta nu te face credincios.
ŞEFU’:
- Păi cum, că dau şi la săraci. (întorcându-se către masa camarazilor săi şi râzând cu jumătate de gură). Uite, la săracii ăştia.
STRĂINUL:
- Şi asta e bine, dar nici asta nu te face credincios, deşi de bună seamă e un pas spre mântuirea sufletului tău.
ŞEFU’:
- Păi, aia nu, aia nu, fă-mă şi pe mine să pricep, ce ar trebui să fac?
STRĂINUL:
- Să crezi.
ŞEFU’:
- Păi nu-ţi zisei că cred?
STRĂINUL:
- Cu tot sufletul şi cu toată mintea ta.
ŞEFU’:
- Păi, ce, eu am timp să mă gândesc la asta. Când trec pe lângă sfanta biserică, fac o cruce, trei dacă nu-s grăbit, zic “Doamne ajuta” şi ..
STRĂINUL:
- Uite, vezi, asta am venit să vă zic vouă.
ŞEFU’:
(uimit):
- Adică ce?
STRĂINUL:
- Dacă ai fi trăit în vremurile de demult, Andrei, ţi-aş fi spus că, să mergi la Casa Domnului e lucru de căpătâi, să-ţi faci sfănta cruce, iarăşi, să miluieşti săracii deasemenea. Acum ai crescut. Acum îţi zic ţie şi celorlalţi: caută să nu te înşeli pe tine. Făcând toate acestea îţi spui ţie însuţi că ai credinţă..şi treci mai departe. Uiţi să-l porţi pe Domnul Dumnezeul tău în suflet şi în gând în toate ce le faci. Atunci, toate cele ce ies din mâinile tale pierd sfinţenia lucrului făcut în numele Domnului. Banul îl dai celui nevoiaş de lângă tine dar făcând asta, uiţi că trebuie să-i dai dragostea şi înţelegerea, nu mai priveşti în sufletul lui, nu-l mai înţelegi, nu-l mai iubeşti şi mai ales nu-l mai asculţi. Poate nu banul pe care îl pui în
ŞEFU’
(cu gura căscată):
- Păi cum să-l întreb?
STRĂINUL:
- Asta ar trebui să ştii singur dar cum spui că eşti ocupat cu pescuitul(arată cu degetul către masa plină cu băutură), am venit să-ţi spun eu. Ţie şi celorlalţi.
ŞEFU’
(către băieţii de la masă)
- Băi Petrică, adu-mi şi mie un wiskey, că am nevoie de-o tărie.(către străin) Aşa deci..
STRĂINUL: …
ŞEFU’:
- Păi şi eu acu’ ce să fac?
(Petrică îi aduce paharul şi se aşează şi el pe un scaun lângă cei doi)
PETRICĂ (către străin):
- Auzi, vreau să te întreb şi eu ceva.
STRĂINUL:
…
PETRICĂ:
- Cum ziseşi că-ţi zice?
STRĂINUL:
- Cristi. Cristian.
PETRICĂ:
- Da lu’ tac-tu?
STRĂINUL:
- Iosif.
PETRICĂ:
- Dar lu…las-o moartă! Auzi, da tu, aşa, de felul tău ce eşti, un fel de călugar, stai la vreo mănăstire.
STRĂINUL:
- Într-un fel..da. dar pe dumneavoastră cum vă cheamă dacă nu vă e cu supărare?
ŞEFU’:
- Mie-mi zice nea Andrei, cum ţi-am spus iar ăsta e frate-miu, Petrică.
(toti tac privindu-l cu ochi mari pe străin. Acesta mai ia o gura din ceai dupa care se ridică)
STRĂINUL:
- Ei, de-acum eu trebuie să plec. Am o cale lungă de bătut şi ceasurile sunt numărate.
ŞEFU’:
(sare şi el in picioare) :
- Stai, bre, cum pleci aşa, şi pe noi cui ne laşi?
STRĂINUL
(uitandu-se peste scenă şi sală):
- Vă las cu Dumnezeu…şi cu petrecerea dumneavoastră.
PETRICĂ:
- Păi nu vrei să te ducem unde ai nevoie?
STRĂINUL:
- Adică vreţi să mergeţi cu mine?
ŞEFU’:
(uitandu-se peste scenă şi sală)
- Păi…aici am cam terminat.
STRĂINUL:
- Bine. Vă aştept afară. Încheiaţi-vă şi voi socotelile pe aici, luaţi-vă hainele şi …pe urmă mergem.
Pe
POLIŢISTUL:
(către barman)
- Băi a lu’ Iuda, băi, nu văzuşi unu’ pletos p-acilea, că-l caută unii de la judeţeană. (zărindu-l pe tânăr). Băi gagiule, aci în bătătura mea ţi-ai găsit tu să-mi faci probleme?(îndreptându-se spre el şi pregătindu-şi cătuşele) Eşti arestat pentru vagabondaj!(îl bruschează, îi pune cătuşele). Stai tu un pic pe la noi pe la bulău şi pe urmă sa vină ăia de la Judeţ să te ia. Poate puşcăria îţi mai bagă minţile în cap. Şi te şi tunde. Paştele mamii voastre de pletoşi, prostiţi lumea cu gărgăunii voştri.(către public, ieşind cu arestatul). Şi voi ce căscaţi gura p-acilea? Marş la muncă şi terminaţi cu tâmpeniile!(ieşind)
Cortina
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu