PERSONAJE:
TÂNĂRUL DOMN: tânăr, frumos îmbrăcat, aproximativ 30 de ani
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ: doamnă în vârstă, îmbrăcată în halat de casă
VOCEA DE LA TELEVIZOR
DECORUL
Birou directorial.
Biroul masiv se află în mijlocul încăperii. În jur, rafturi cu cărţi. Pe birou, un computer, obiecte de scris de lux, telefon fix şi telefoane mobile.
Pe scaunul directorial, tânărul domn lucrează concentrat la calculator.
TÂNĂRUL DOMN
- Mama măsii de treabă!
(unul dintre telefoanele mobile sună, tânărul răspunde dar e continuu atent la calculator)
TÂNĂRUL DOMN
- Alo! Da mă, am terminat. Cine ţi-a zis? Păi şi de ce nu m-a sunat ieri. Hai, mă, să mă mai lase în pace. Păi şi ce dacă? (lăsându-se pe spate) Păi a făcut cum i-am zis eu? Spune-i să mai facă o data. (aproape închizând telefonul) …şi să mă sune ea!
(lasă mobilul pe masă şi continuă să lucreze la computer)
(după un timp ia un postit şi notează ceva pe el)
(sună telefonul fix, răspunde)
TÂNĂRUL DOMN
- N-am timp, un pic mai târziu!
(închide)
(se ridică de la birou şi face câteva mişcări de dezmorţire)
TÂNĂRUL DOMN
- Nu pot să-i înţeleg pe oamenii ăştia.
(se duce şi scoate dintr-un loc ascuns o sticlă de coniac, îşi toarnă o gură într-un pahar, se răzgândeşte, mai toarnă o gură şi se duce cu paharul la birou, se trânteşte pe scaun, îşi aduce aminte brusc ceva.Se duce la uşă şi o încuie. Revine la loc şi mulţumit de sine îşi aprinde un trabuc)
TÂNĂRUL DOMN
(mormăind, se uită la ceasul de perete)
- …şi ce dacă e 10!
(fumează şi bea visător cu picioarele pe masă)
TÂNĂRUL DOMN
- Mda! (ca un motan) E frumoasă viaţa…!
(fumează şi se gândeşte, după care îsi îndreaptă brusc atenţia către public)
TÂNĂRUL DOMN
- Credeţi totuşi că e atât de uşor? Credeţi că pentru mine viaţa e mai uşoară fiindca sunt aici, în biroul ăsta?
(pauză, mai trage din ţigară şi se gândeşte la ceva)
TÂNĂRUL DOMN
- Voi ce faceţi? Vă treziţi dimineaţa, vă beţi cafeaua cu soţii şi soţiile voastre, schimbaţi două trei vorbe, vă sărutaţi, vă ziceţi cuvinte de încurajare şi pe urmă vă plimbaţi spre serviciu. Acolo vă aşteaptă un birou plin de colegi, a doua cafea de dimineaţă, o mică bârfă, comentarii despre ce a fost aseară la televizor şi…(iar ia o pauză pentru fumat şi băut)…la urma urmelor ce aveţi de făcut. În primul rând, aveţi sarcini clare. Tu (arătând spre cineva din public) trebuie să verifici un contract de două ori pe an, tu răspunzi la un telefon punând placa cu “nu intră in atribuţiunile noastre”, tu, tu ce faci, în afară de faptul că eşti responsabilă cu făcutul cafelei şi cumpăratul covrigilor, ce mai faci? Iar tu? După figură am impresia că eşti responsabil cu buna-dispoziţie şi curtatul colegelor..n-ai o viaţă asa de rea cum îi spui soţiei cand ajungi acasă. Oricum, in fiecare zi, stiţi ce vă aşteaptă acolo unde mergeţi. De fapt, să fim serioşi, pentru voi, serviciul e o a doua familie, sau prima…e frumos.
(se opreşte să mai tragă un fum şi să se mai gândească)
TÂNĂRUL DOMN
- Aşa, să revin. Una peste alta, după opt ore vă duceţi acasă cu sentimentul datoriei împlinite, bifând încă o zi, gândindu-vă acum la micile bucurii din familie ..si la ziua de salariu, evident. Vă plângeţi în stânga şi-n dreapta de viaţa grea…
(se aude o bătaie în usă şi cineva încearcă clanţa, se ridică destul de brusc de pe scaun şi deschide fereastra, mai trage două fumuri şi aruncă tigara de foi pe geam)
TÂNĂRUL DOMN
- Nu e chiar aşa uşor cum credeţi, nu mă judecaţi! Astea două (şi arată spre ţigara aruncată şi spre paharul de coniac) sunt singurele bucurii ale zilei mele…..şi nici de astea nu am parte în linişte..
(sună telefonul)
TÂNĂRUL DOMN
(arătând spre telefon)
- …poftim!
(răspunde la telefon)
TÂNĂRUL DOMN
- Nu, ţi-am spus că nu pot acum, nu mai insista!(pauză) Da, un pic mai târziu! Da….mulţumesc!
(ia paharul de pe masa şi-l pune la loc în dulap, la fel şi scrumiera, vântură cu mâna prin camera ca să alunge fumul şi se aşează din nou la birou unde începe să lucreze la calculator)
(după un timp)
TÂNĂRUL DOMN
- Nu pot nicicum să înţeleg.
(ia telefonul mobil şi sună pe cineva)
TÂNĂRUL DOMN
- Băi, nu pot să trec de ăla! (ascultă) Înţeleg, dar nu îl găsesc! (ascultă). Hai, ştii ceva, treci tu după-amiază pe aici şi o lămurim.
(închide telefonul şi continuă să butoneze plictisit şi uşor nervos după care renunţă şi se lasă pe spate ţinându-se cu mâinile de cap, se ridică şi descuie uşa, o deschide, se uită afară apoi o închide la loc. Se duce la fereastră şi zâmbeşte cu mâinile în buzunare în faţa geamului deschis).
TÂNĂRUL DOMN
- Eu, şi turnul meu de fildeş…
(sună mobilul, se duce, îl ia de pe birou şi răspunde)
TÂNĂRUL DOMN
- Da! Când? Şi cine mai intră? O.K. Despre ce? (aşezându-se la birou şi dând drumul la “teleconferinţă”) Acum, acum, da.(închide telefonul şi îşi pune căştile şi microfonul de la calculator)
TÂNĂRUL DOMN
- Bună dimineaţa tuturor!(ascultă) Abia acum m-a sunat. (ascultă) Îmi pare rău. (ascultă) Da, uite despre asta aveam de gând să vă spun şi eu. Implementarea tipului de reţea pe care am propus-o mi se pare o idee bună. Am făcut un sondaj şi majoritatea achiesează la tipul ăsta de organizare.(ascultă). Am enumerat in mail-ul pe care vi l-am trimis toate avantajele.(ascultă). Mă rog sunt deschis la discuţii…şi la critici constructive.(ascultă). Da, sunt de acord, nu e o idee profund originală dar marile idei sunt îmbunătăţiri ale unor idei mai vechi. (ascultă). Eu am încercat, mă rog…empiric să o pun în aplicare la mine dar numărul utilizatorilor este de esenţă. (ascultă). Nu vreau să pară că scot asul pe masă dar de fiecare dată când comunitatea a venit cu o propunere am acceptat-o şi am implementat-o!(pauză). Nu, nu mă supăr dar nu înţeleg de ce Talibanul refuză atât de tranşant. (ascultă). Omule, nu am de gând să mă cert cu tine, nici măcar să intru în polemici, am propus, v-am trimis, aştept un rezultat. Nu am forţat pe nimeni, nu am spus nimănui că ideea mea e mai bună decât ideile celorlalţi.(puţin iritat). Ştiţi ceva, am înţeles, nu vă convine, lăsaţi-o încurcată. M-am trezit foarte O.K. în dimineaţa asta, nu înţeleg de ce, dintr-o dată propunerea mea ajunge mare subiect de ceartă.(ascultă). OK, OK, reluăm subiectul altădata. Ce mai e pe ordinea de zi? (ascultă) Aştept atunci să-mi trimiteţi şi mie pe mail.(ascultă, după un timp îşi scoate căştile de pe urechi şi închide “videoconferinţa”)
TÂNĂRUL DOMN
- Băi, ce nenorociţi! Faza asta chiar n-am înţeles-o.
(ia unul dintre telefoanele mobile şi sună pe cineva)
TÂNĂRUL DOMN
- Alo, băi, de ce nu-mi spui şi mie înainte, că ăştia au de gând să sară pe mine în modul ăsta? Dar care-i treaba? Ce mari geniali sunt ei să vorbească aşa?(ascultă) Ştii ceva eu îmi bag picioarele! (ascultă)(mai liniştit). Bine, hai că vorbim mai târziu, vorbim când termini, mă suni tu!Da? Şi să-mi trimiţi şi mie alea? Merci! Hai, salut!
(stă un pic pe gânduri dupa care îşi îndreaptă din nou atenţia către sală)
TÂNĂRUL DOMN
- Mda..zilnic mă confrunt cu aşa ceva. Zilnic trebuie să iau decizii. (mai tare) şi nu decizii de tipul: ce trebuie făcut azi de mâncare, oare mai e zahăr în dulap, oare i-a plăcut colegei muzica pe care i-am adus-o? (ridicându-se) Nu domnilor, decizii care vă privesc pe aproape fiecare dintre dumneavoastră. Rezultatul unei asemenea discuţii(arată cu degetul spre calculator) vă poate afecta viata! O mare idee se poate naşte sau poate fi omorâtă în faşă. Credeţi că orgoliul meu rănit contează. Aşa cum poate contează pentru voi că şeful s-a răstit alaltăieri dimineaţa la unul dintre voi că nu i-aţi adus nu’ş ce hârtie la timp? Imediat v-aţi gândit la ziua de alaltăieri. Aşa e? V-aţi gândit. De unde ştie asta? Sau: da mă, băga-mi-aş picioarele, cum naiba dreg săptămâna viitoare faza aia cu şefu’? Eu nu. Eu nu am voie să am orgolii, nu am cui să mă plâng. Mai vedeţi pe cineva pe aici? Nu, eu trebuie să lupt pentru ideile mele, trebuie să mă gândesc la strategii, la atitudini pe care să le adopt în faţa unuia sau altuia, în funcţie de personalitatea lui, de puterea lui de decizie. Iar în final(gest patetic) în final…(lasă mâinile jos)să se aleagă praful.
(se duce iar la birou şi mai butoneaza la mouse)(se ridică brusc)
TÂNĂRUL DOMN
- Dar nu am voie să mă las, nu am voie! (mai calm) Pentru voi, în numele vostru nu am voie.
(Pune mâna pe telefonul fix şi apasă pe un buton)
TÂNĂRUL DOMN
- Pot să mai primesc şi eu o cafea? (ascultă) Bine, aştept!
(trântindu-se pe scaun)
TÂNĂRUL DOMN
- Aia e!
(lucrează concentrat la calculator, după o vreme iar sună unul dintre mobile, se uită cu reproş în sală şi într-un final răspunde)
TÂNĂRUL DOMN
- Da! (continuă să butoneze mouse-ul)Da! (puţin alertat) Pe ce program?
(se ridică de la birou şi caută nervos telecomanda, ascultând în continuare ce i se spune de la celălalt capăt)Băi ăştia-s nebuni? (ţipând) Stai, mă că nu găsesc telecomanda! Băga-mi-aş în ea de telcomandă unde mă-sa am pus-o? (o găseşte şi aprinde televizorul, în acelaşi timp închide telefonul)(la televizor rulează ştirile, le urmăreşte în picioare cu telecomanda în mână şi mare atenţie)
VOCEA DE LA TELEVIZOR
- “…necesită un procesor de minim 1GHz, 32 de biţi (x86) sau 64 de biţi (x64), RAM de 1GB (32 de biţi) sau de 2GB (64 de biţi), spaţiu pe disk de 16GB (32 de biţi) sau 20GB (64 de biţi) şi un procesor de grafică DirectX 9 cu driver WDDM 1.0 sau mai mare.Pe 13 octombrie, cunoscuta firmă a lansat un security patch, care conţine 13 elemente de securitate importante ce repară 34 de vulnerabilităţi ale sistemului. Până la 31 decembrie, preţul estimat al licenţei full de pachet în promoţie va fi de 119.99 EUR pentru versiunea Home Premium (discount de aproximativ 110 EUR faţă de preţul curent al prdusului anterior), iar în afara promoţiei va fi de 199.99 EUR, o reducere de 13% faţă de versiunea curentă de pachet Home Premium.
TÂNĂRUL DOMN
- Extraordinar! Exact asta ne mai lipsea! (televizorul continuă să meargă tare, el rămâne în mijlocul camerei vizibil îngrijorat, se aude o bătaie în uşă)
TÂNĂRUL DOMN
(nervos)
- Da!
(uşa se deschide încet şi intră o femeie în vârstă cu o cârpă sub-braţ, ducând în mână o tavă cu o ceaşcă de cafea şi o farfurie cu mic dejun)
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ
- Eu sunt!(se duce şi pune tava pe birou) Dă televizorul ăla mai încet!
(tânărul dă sonorul mai încet de la telecomandă, se uită lung la femeie şi se hotărăşte să stingă televizorul. Se îndreaptă spre scaunul de la birou. Femeia îşi trage scaunul din faţa biroului şi se aşează păstrând cârpa în mâna şi jucându-se cu ea).
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ
- Vreau să vorbesc ceva cu tine!
TÂNĂRUL DOMN
(aranjându-şi în faţă micul dejun şi cafeaua cu un aer directorial):
- Mmm!
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ
- Puiul mamei!
TÂNĂRUL DOMN
-Iar?!
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ
- Dragul mamei, uite..nu te supăra, am vorbit cu Doamna Ionescu…
TÂNĂRUL DOMN
- Hai, mă, mamă!
DOAMNA ÎN VÂRSTĂ
- Ai 30 de ani, mâine-poimâine faci 31. Apucă-te şi tu mamă de ceva.(o ia repede ca să nu fie întreruptă) Stai toată ziua în camera asta a ta, cu, cu (arată spre computer) cu măgăoaia asta şi cu telefoanele astea. Afară e frumos, e soare, sunt fete, să te duci şi tu mamă, ca un om cumsecade la un serviciu, să câştigi un ban al tău, să-ţi faci şi tu o familie, un copil.(tânarul lasă micul dejun şi se ridică de la birou, se ridică şi femeia şi o ia cu spatele către uşă continuând). Eu nu zic ca să te supăr, nu că te grăbesc, dar uite, zicea madam Ionescu că are pe cineva la Finanţe. (e ieşită deja pe
TÂNĂRUL DOMN
- Da, mamă, saru-mâna pentru cafea. Da.
(inchide
TÂNĂRUL DOMN
(către public):
- Despre asta-i vorba!
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu