Pe fondul celor ce se petrec în politica românească, împart cu dumneavoastră, hohotul de râs provocat de descoperirea în prefaţa Dicţionarul ilustrat în imaginea alăturată, a unui fragment despre judicioasa organizare şi bunul mers al lucrurilor în România altor vremuri.
Să mă abţin să comentez că ilustra conducere germana,veşnic ultimă soluţie a politicianului român din orice epocă nu schimba cu nimic vesela viaţă a funcţionarului român din orice fund de provincie?
"Numărul vitelor e aprope imposibil de a se sci exact.
Tabelele de la Creditul agricol, ca să se poată înlesni împrumuturile, sunt încărcate cu 40 — 50 ^/q-, cele de Ia Prefectură, ca să se potă scădea de prestaţie, de rechisiţie etc. sunt cu 30 — 40 ^/q în minus.
Totuşi, a trebuit să consult şi aceste tabele, precum
şi datele recensimintelor din 1885 şi 1890, apoi unele din registrele arendaşilor cu învoelele pentru păşiunat, etc. şi dintre aceste date diferite am luat media.
Nu mai puţin greu este de a se sci exact întinderea
livetjilor. Am menţinut datele oficiale, de şi întinderea lor e aproape îndoită.
In ceea ce privesce populaţia m'am servit tot de da-
tele recensîmentelor din 1885 şi 1890. Gestiunea maî im-
portantă era să sciu positiv, daca ea scade sau cresce şi
anume în ce proporţie. Datele Prefecturei nu mă satisfâceaii, *
Vedeai într'un an că se nasc 8,000 iar în altul abia 600.
Ac&tă dîsproporţiune m'a pus pe gânduri şi m'am convins
in fine că ea provine din capriciul amploiatului însărcinat
cu culegerea şi coordonarea datelor stărei civile. Iată cum
SC petrece lucrul. La fie-care comună sunt trimese nisce
formulare statistice, relative la starea civilă, pe care Pri-
marii le înaint^ză trimestrial Prefecturii. In comunele rurale
nu sunt medici, totuşi primarul e obligat să declare de ce
boa1ă a murit fie-care ; balele sunt trecute în termeni medi-
rubrici goale. Notarul, crezand că nu sunt puse de giaba,
trece prin toate câte ceva; când faci totalul, în loc de 10
morţi reali, ai 20, 30 fictivi. Tot aşa şi cu formularul de
nascere. Amploiatul Prefecturei, neputând să'şi mai dea sama
de ele, trece date din gând şi aşa îşi complectăză tabloul
anual de mersul populaţiunii. De aci : apreciaţiuni falşe,
discuţiuni zadarnice prin presă, laude pentru un guvern, sau
iicreminaţiuni pentru altul, că se îngrijesce, sau nu, de po-
pulaţie, etc.
începând acest studia, în 1884, a trebuit să iau o pe-
rindă de 5 ani trecuţi — 1879 — 1883 — pentru toate comu-
nele. Am cercetat, în fie-care Primărie, condică cu con-
dică, am numărat însu-mi : născuţii, căsătoriţii, morţii '
sexele, iar media ce a resultat am trecut-o la descrierea
fie-cărei comune.
Statistica şcoaleIor e media celor 3 anî din urmă. Din
cele ce am văzut, aş putea arfita multe rele de care su-
fere invăţâmcntul rural, dacă nu m'aşi depărta prea mult
din cadrul subiectului, totuşi voiu menţiona unul. Cele mai
multe sate de munte, sunt situate pe malul apelor. Şcola
şi o parte din elevi .se află pe un mal, înveţătorul şi alta
parte de elevi pe cel-lalt mal. A plouat, apele vin mari
şi nu se mai pot trece, câci n'aiS, nu un pod. ci cel puţin
o punte. De aci, la fie-care ploe, la fie-care viitură de apa,
se pierd câte 2 — 3 4^\e de şcolâ, ceea ce se ridică la
30 — 40 (Jile pe an. O punte in faţa şc6Iei, ar evita multe
nenorociri şi ar aduce un adeverat serviciu înveţăm^ntului.
Viind la cult şi aci ar fi multe de
mărgini a indica câte-va rele. Introducerea literilor latine,
suspendarea formularelor slave, sau grece, a pus în mare
încurcătură pe zugravii de Biserici, pe săpătorii de cruci,
etc. Sf. Sinod, neocupându-se până acum de acesta ces-
tiune şi ne stabilind nisce formulare ortodoxe române, a
făcut ca sa se întâlnescă astă-cji cruci cu inscripţiunea ;
«lisus Christos Biru» (în loc de Nica); cuvântul «Panto-
crator» tradus cu: «De tote ţiitorul» ; formulele: o o'i', J/ţrţp
fieov, înlocuite cu caractere române, în prescurtări, care de
care mai barbare şi enigmatice; Evangeliştii aii început să
'i represinte prin simbole, dar zugravii, in nepriceperea şi
grosietatea artei lor, în loc de simbdle, fac nişte dobitdce
cât peretele de mari. Intri in biserică creştină şi te cre^i
în templul lui Apis, sau a altor idoli păgâni.
nastiri, unde ar trebui să se afle tipul şi modele de imitat
şi pentru bisericele de mir, însă, în Archondărie, in sălile
de primire, etc, de şi un perete e destinat ca Iconostas
dar, in loc de Maica Domnului, vezi o Mater dolorosa
înconjurată de un sfânt loan grecesc, de un Sf. Nicolae ru
sesc, apoi impârăt^a Austriei, Ţarul Rusiei şi chiar ta
blouri mitologice. Inchină-te acum, dacă eşti bun creştin
Caracterul bisericii române nu există.
Un alt riH e lipsa aproape totală de cântăreţi ; în bisericile
satelor, nu se aude de cât ţipete sălbatice, sau, în caşul
cel mai fericit, recitative."
Aveti ceva de comentat?
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu